13 Iunie 2023
Am reușit să aducem raze de lumină pe chipurile copiilor care zilnic vin să ia masa de prânz în ceea ce funcționează momentan ca o bucătărie de vară. Da, zilnic, în jur de 10-12 copilași mănâncă o masă caldă pregătită din donațiile pe care Parohia le primește din partea credincioșilor, a oamenilor care înțeleg că din puținul dăruit, se poate face mult. Părintele Taraș și soția dânsului sunt într-o permanentă mișcare. De pildă, la scurt timp după ce am ajuns împreună cu Carmen, colega mea din Cuib, dânsul tocmai transporta la spital o doamnă cu o problemă urgentă de sănătate…astfel se desfășoară zilele în comunitatea Letca Nouă: o mână de oameni încearcă să-i așeze pe Calea cea bună atât pe cei mici, cât și pe cei mari.
Alături de Carmen, preț de 3 ore, micuții au învățat câte ceva din tainele brutăritului cu maia. Au întrebat și au răspuns cu bucurie întrebărilor lansate de colega noastră, au pus mânuțele “la treabă”, au frământat și au răsucit coca năzdrăvană, iar la final au savurat pâine coaptă cu dragoste și maia adevărată.
Desigur că am profitat de ocazie și le-am oferit cu mare drag cărți de colorat și de citit sau cu activități diverse, creioane și carioci în cele mai diverse culori, pentru a alunga plictiseala cât timp pâinica își desăvârșea “magia” în cuptorul electric din așa-zisa bucătărie de vară.
Mulțumim dragi copii pentru curiozitatea și implicarea voastră minunată, mulțumim Părintelui Taraș și ajutoarelor de nădejde ale dânsului, pentru primire! Dumnezeu să vă ajute lucrarea pe mai departe!
“Azi am fost într-un sat la 50 km de București să le arăt unor copii cum să facă pâine. Dincolo de bucuria voluntariatului, mă încearcă o profundă tristețe.
Am văzut copii de 7, 8 sau 12 ani care nu au fost niciodată la școală. Care nu știu să citească. Care nu sunt înregimentați în niciun sistem educațional sau de asistență socială. Am vazut cum un preot, soția dânsului și 2 doamne voluntar le oferă zilnic o masă caldă acestor copii. Într-o bucătărie de vară cu podeaua din țărână. Din donații ale unor asociații precum Asociația Comunității Cuib sau din donatii private. Dar nu e suficient. Copiii ăștia merită mai mult. Instituțiile locale, cu siguranță, cunosc situația. Înțeleg că e “oarecum” ilegal să refuzi să îți trimiti copilul la școală. Cât de ilegal e ca instituțiile statului să ignore?
Revin cu șocul. La doar 50 km de București!!! Nu în deșert, nu în munți! (Carmen Pop, Flour Power Bakery)
